Educație alternativă – Principiile pe care se bazează metoda Montessori (partea a II-a)

123edu aprilie 1, 2016 Copiii și școala

 

În doar cateva minute de lectură, vei reuși să afli care sunt celelalte principii educaționale formulate și propuse de Maria Montessori, autoarea metodologiei care-i poartă numele. Este vorba despre câteva reguli simple, valabile atât pentru copilul din clasa pregătitoare, cât și pentru adult, dar de care, adeseori, uităm.

Fii doar un observator pentru copilul tău!

În sistemul educațional alternativ Montessori, rolul educatorilor se schimbă. Din persoane care predau matematica și limba română, vorbind despre argumentele prevăzute în programa școlară, se transformă într-un fel de îngeri păzitori, care observă și mediază activitățile copiilor.

Practic, trebuie să observe cât mai mult și să vorbească puțin, să respecte fiecare elev în parte, iar când acesta greșește, să-l dirijeze pentru a se corecta singur. Intervențiile vor fi ferme atunci când cei mici declanșează situații conflictuale, periculoase pentru ei înșiși ori pentru ceilalți.

Aceleași principii se aplică și în cadrul familiei, unde părinții acționează în calitate de îndrumători. Aici, cel mic trebuie lăsat liber să comită erori și abia apoi va fi ajutat să înțeleagă greșeala, astfel încât să nu o mai repete.

Ajută-l să-și dezvolte pasiunile și talentul!

Potrivit conceptului pe care se fundamentează pedagogia Montessori, cadrele didactice și părinții, în egală măsură, își vor concentra atenția doar pe aspectele pozitive. Punând în valoare calitățile și abilitățile copilului, defectele au mai puțin spațiu să se extindă.

Cel mic va fi încurajat să-și urmeze pasiunile și să-și dezvolte talentele, chiar dacă acestea nu-i sunt de ajutor să poată, de exemplu, rezolva exerciții la matematică. Pentru că fiecare copilaș este unic și are propriul său univers.

Unii au înclinații spre materiile umaniste precum limba română, iar alții spre științele exacte, muzică sau sport. Observându-i cu atenție, adulții-educatori au datoria să-i încurajeze să studieze ceea ce le place și să-i laude pentru îndemânare. Și în niciun caz, copilul nu va fi umilit sau vorbit de rău.

Educă-l să iubească mediul înconjurător!

Respectul pentru ambient și animale crește odată cu vârsta. Învață-ți copilul că natura înseamnă frumusețe, dar că furnizează și mijloacele necesare traiului. Iar dacă o respectă fără să o distrugă, îi va rămâne mereu prietenă.

În timpul excursiilor, permite-i copilașului să pășească desculț prin iarbă, să atingă cu mânuțele pâmântul, să observe insectele și păsările din văzduh. Lasă-l să intre cât mai mult în contact cu mediul înconjurător și să fie grijuliu cu toate organismele vii, plante și animale, deopotrivă.

Nicio altă acțiune nu este mai în măsură să trezească sentimente protective copilului obișnuit să trăiască fără să fie preocupat de ziua de mâine. Însă aflând că plantele au nevoie de dragostea lui, pentru că se usucă dacă nu le udă, treptat, se va schimba într-un copil și apoi într-un adult grijuliu, sensibil și respectuos.

Creează-i și alege pentru el un ambient adecvat!

Mediul familiar și cel în care-și desfășoară activitățile școlare, trebuie să fie primitor și ”modelat” pe măsura nevoilor sale, de la biroul sau furculița de-acasă, până la băncuța din clasă. Comparativ, întregul mobilier pentru clasa 1 va avea dimensiuni mai reduse decât cel pentru clasa 8.

Exigența se referă și la materialele didactice utilizate (cartonașe, obiecte de asamblat și tot felul de îmbinări, etc.). Fiind anume studiate în funcție de grupa de vârstă, acestea vor favoriza dezvoltarea intelectuală a copilului, permițându-i totodată și să se corecteze.

Ambientul trebuie astfel gândit, încât cel mic să se poată exprima liber și să învețe să devină autonom. Și atâta timp cât se va afla într-un mediu adecvat lui, cu materialele potrivite și sub atenta îndrumare a educatorului, va putea experimenta și potența propriile capacități.

De reținut:

Copilul se simte atras de lucrurile cu o finalitate concretă și de posibilitatea de a participa la activitățile casnice și de la școală. Conform metodei Montessori, este primordial ca fiecare copil să se obișnuiască și cu treburile gospodărești, încă din primii ani de viață.

Dacă la 2-3 ani este suficient de mare încât să-și pună în ordine jucăriile și să-și hrănească animăluțul de companie, deja în clasa 4, îi poți solicita ajutorul la spălatul vaselor sau îl poți lăsa să-și supravegheze frățiorul mai mic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *